PSALMUL APOKATASTAZEI

Tags

,

Tatyana Mrkovtsev

Foto: Artist Tatyana Mrkovtsev

Vrei tu anatomia cuvintelor și florii,
Să vezi pe unde-i drumul ducând în cârcă greșul,
Meridianul căror tristeți mi-au scris cocorii
Și să-ți explic cui oare mi-a înflorit cireșul?

Oricâte paradisuri în ochii lui se-oglindă,
Nu te-aș schimba pe-un înger cu crini pe sub cămașă,
Cu patima luminii vrea braț să te cuprindă,
Flămând, cântec din cântec, de trupul de cireașă.

Când Lucifer, prostuțul, s-a-ndrăgostit de sine,
De-ar fi văzut femeia, rob Ți-ar fi fost, grădina!
Închisă-i paranteza la tainele-Ți divine,
Că lutu-n ziua-a şasea făcuși, umbrind lumina,

Iar Fiul Tău, Olarul, l-a fost luat ca fire,
Cu os de axiomă – că totul e Iubire!

PSALMUL IUBIRII FĂRĂ DE MOARTE

Tags

, ,

01
În buze și nu-n vorbe e sfânta băutură,
Că-a vinului e cinstea, oricât de scump clondirul.
Arunci metalul nobil că a trecut prin zgură?
N-ar fi absurd ca moartea, vieții să-i dea girul?

În toate ești, Iubireo, chiar și-n băutul morții,
Când două se fac una, ca din doi ochi privirea.
Cum poți să fii luminii Lumina, care zbor ți-I,
Iar nu gândirii pure să-I dai asemuirea?

De glodul sfânt hrănește cu flăcări albe crinul,
Altaru-mi de argilă-i cumva prejos jertfirii?
De-aceea spun, nu oala, ci mai de preț e vinul,
Că sângele-ți, Iubireo, e al dumnezeirii.

Mă cumpănești cu umbra, dar eu Te gust cu lutul,
Învingător e-nvinsul, așa cum e sărutul.

PSALM DINTR-UN CIOB DE PSALM

Tags

,

pearl

Pe cel ce-l ții cu lanțul subțire al privirii,
Măriri’-ar fi ispravă un plus al loviturii?
Cu cât mai mare-i ghimpul, mai mândri-s trandafirii!
Zic unii că iubirea e soră bună urii.

Culegător de perle din stih de atlantidă…
Tu știi că floarea scoicii florind e morții moarte?
Că focul, nu pământul, e jertfă-n cărămidă?
Cum n-am găsit în tine, măcar numai o carte?

Cești, idoli, porțelanuri, nu voi ca să te mustru,
Măcar un spin de viață, un freamăt spus pe chiclă.
Din zeci de-oglinzi, fățarnic, când te răsfață lustru’,
La cină, chiar şi pâinea e meşterită-n sticlă.

Mă-mbată nebunia și-n patimă viesparul:
De ce n-au spart ulciorul, și-au răstignit Olarul?

PSALMUL DE CONSOLATIONE PHILOSOPHIAE

Tags

, ,

pantofi Nuta Istrate Gangan

Că lumea-i o părere, s-o creadă ei, să zică…
De-a brațelor slăvire, mă-ntreb și eu: Dar dacă… ?
Te strâng și mai puternic, ca-n cuib de rândunică.
Nu-n sân ascunsă-i toată filosofia greacă?

La hanul perlei negre, ei, și? Ce-i cu rădvanul
Cu caii albi ca dorul și negri – coapsă murii?
Aprins-a policandru până-n tării castanul,
Cum să vorbești de moarte sub bolțile pădurii?

Ne-așteaptă-n oală vinul mai vechi ca năsălia.
Până vom fi ulcioare, gaudeamus dară!
Ce-i dincolo, nu moartea, ci doar Iubirea știe,
La fel ca trandafirul când spini răsar să-l doară.

Cu pielea lui de șarpe, ce bine-ți stă pantoful!
”Mai mândră decât moartea!” mă-ngână filosoful.

PSALMUL ALBASTRULUI DE VORONEȚ

Tags

, ,

voronet-paintings-1

La cobră cânți din fluier, dar nu îi schimbi năravul
De-a fierbe iadu-n gușă, foc clocotind veninul,
Că întreabă veacul, la Voroneț zugravul,
Din care ochi de înger, Eden, fură seninul?

Tu n-ai să știi că-n slovă, boieluri din otravă
Le-am mestecat, aleaso, ca să rămâi Iubirii
Bob logodit luminii, nepângărit de pleavă,
Cum dragostea și moartea port chipul răstignirii.

Nici astăzi nu-i zvântată cerneala viperină!
La fel de de pură-i slova, cu tine-n clorofilă.
Poate așa Iubirea din plinul de lumină
Și-a frământat cu lacrimi poemul de argilă.

Psalm lung al suferinței, turcoază-n spus, zidire,
Numai când țipi cu iadul, poți fi iubind, Iubire!

PSALMUL LUTULUI DE FOC

Tags

,

 

????????????????????

Înfremăta-m-ar vântul, prin cetini cântec, linul…
N-ai cum școli iubirea când tânăr duh dai strunii.
Cristalului de sare, cât plâns i-a strâns pelinul?
Prin cerul meu de frescă, a stemă zbor lăstunii.

Cercei cu perla neagră – ochi scânteind ghepardul!
Ce fel de scoică-n toarceri? Și cât de negru – firul?
Tu n-ai știut vreodată că-ți înfloream ca nardul?
De ce oștiri cu spinii păzesc doar trandafirul?

Grădină fără poartă, până-n venin fu jadul…
Și-acum mă-ntorc la Tine, pe gând să-Ți chem răsfrântul:
La-atâta frumusețe, n-ar fi ridicol iadul,
Să Ți-l compar cu focul ce-n lut Ți-ai pus frământul?

Cum saltă roșu-n sânge, prinț și întâi născutul!
‘Nainte de-a fi soare, lumină-a fost sărutul?

 

PSALM PENTRU CUTIA LUI CHARON

Tags

, ,

3895d2cddcc73b916fe6ae92d2bcb8d6

Mi-ai strâns, cutie veche, de-a valma-s aruncate,
Semne de cărți și poze, mai stăruie parfumul,
Brățări cu ora spartă, ranchiun, sidef, păcate
Lucind bijuteriei. Cum se cojește fumul!

Și cheile acestea?! De morți, numai de bine…
O, cât de multe strâns-am, nici una nu-i luminii.
Pandora, nu deschide, nici cum, nici când, sau cine!
Nedăruit mi-i darul, cutremura-m-ar pinii!

Tu mi-ai rămas, Iubireo, ce nu-mi băuşi cucuta.
Cutia-i pentru Charon, să-i păcălească Styxul.
N-am îngropat cu morții inelul Tău – lăuta,
Torcând la nemurirea-Ți cu clapa și cu pixul.

Nici limbile de îngeri înaltul zbor n-ajutu-l,
De n-ai fi pus urcușul genunilor – sărutul!

18 decembrie 2015

Dumitru Ichim
Kitchener, Ontario

http://www.dumitruichim.com

PSALMUL NECÂNTAT AL PERLEI

Tags

, ,

Lila Kedrova in Zorba the Greek

Foto: Lila Kedrova in Zorba Grecul

Cum puiul urs învață cu talpa-n jar citirea,
Tortura e-n amestec de râs cu darabana,
Asemeni jucai prada, felin, cu-nlănțuirea,
Mătasea și ciorapul acoperind capcana.

Cumplito, carne albă cu nopți de rai în nadă!
Vistierii regale-n blestemul tors a vrajă.
Eu te-am văzut, ca flutur, și lampă și livadă.
Azi, ce bătrâni muzeul ţi-l mai râvnesc la coajă?

Pe-argintării, coclitul le pângărește-n faimă,
Cu duh vierzui ruginii, mai fin decât e sperla.
N-ai să găsești în stihu-mi ridul, sau zbârc ce-nspaimă,
Că te-am cules în cântec așa cum face perla.

Pentru inel Iubirii mereu rămâne vie,
Cât stropul de secundă, dar bob de veșnicie.

17 decembrie 2015

Dumitru Ichim
Kitchener, Ontario

http://www.dumitruichim.com

PSALMUL SCĂRII LUI IACOV

Tags

, ,

68445_ladder-to-paradise

”De-ndrăgostit se zice că mințile și-ar pierde.
La ce folos ți-e mintea, când inima-i nebună,
Ca-n toiul iernii chedrii Libanului în verde?
Ce sfat să-ți deie colbul, când sângele-i furtună?

Lasă-i pe proști să creadă-n a vrăjilor rodire,
Doar dragostea cunoaște că inima nu minte.
Lumina-ntinerește de gustă din Iubire!
Când bei cu brațul cerul, cine-ar mai bea cuvinte?

Nu-i pentru vultur hamul, tăriei sfinte-i zborul,
Nici nu destrami petalei țesutul clorofilei!”
Așa, străinul Iacov și-a pus pe piatră dorul
Și adormi cu gândul în brațele Rahilei.

A fost, sau n-a fost visul având sărut în sfeșnic?
Dar îngeri văd pe scară făcând loc Celui-Veșnic.

PSALMUL LA ADORMIREA UMBREI

Tags

, ,

shadow-of-the-past1

Castel gândit în calcar, bijuterie – oul !
Sicriu? Câtă risipă-n veșmânt de colier!
Ca în povestea-n care îmbătrânea tabloul,
Îndrăgostirea cântă-n dumnezeiesc chiler.

Prea mofturos rapsodul, cu aur în sudalmă,
Ce-ai scris pe vânt cercase să-Ți prindă-n jug, sau ham!
Îți recunosc sonetul cu stih de-altoi în palmă,
Tu m-ai aflat când încă la poarta mea cerșeam.

Îți simt altfel ascunsu’ , -n arvuni de hematie,
Precum îmbrățișarea din mult în și mai mult.
Cleștarului din tindă Te fur, fără să știe,
C-am învățat cum umbra din flaut s-o ascult.

Întorsul meu în pulbăr cu lacrima nu mintu-l:
Nu ștergi ce strânse colbul să strălucească-argintul?