• About
    • LA VAMA A DOUA, CU YOHO

dumitruichim

~ Just another WordPress.com site

Monthly Archives: May 2013

LECȚIA DESPRE INIMĂ

14 Tuesday May 2013

Posted by dumitruichim in Poezii

≈ Leave a comment

3

LECȚIA DESPRE INIMĂ

Voi cei mari nu înțelegeți,
să fii Copil, cât poate fi de greu!
Azi le-am predat la școală:
”Fericiți
cei curați cu inima,
că aceia
vor vedea pe Dumnezeu!”

”Dar inima oare ce-o fi?
Ai putea să ne explici și nouă?”
m-au întrebat copiii de rouă
ce-abia îi treziseră crinii.

Și m-am gândit la tine,
cea făr’ de-asemănare
decât serafimii,
cum îngerii am auzit că te cheamă:
Inima este
Prea Curata Născătoare
a Luminii!
Nu-i așa mamă?

CÂND FLORILE NU ÎNTRERUP PE DUMNEZEU

14 Tuesday May 2013

Posted by dumitruichim in Poezii

≈ Leave a comment

tulip_spring_flowers

CÂND FLORILE NU ÎNTRERUP PE DUMNEZEU

Când te rogi
ochii tăi
oare nu de la flori au deprins,
ca-n satul lor din prisacă,
uimite să tacă,
nici măcar răsuflând,
ca să nu-ntrerupă pe Dumnezeu
când le vorbește numai lor –
înadins?

Eu știu că florile au limba lor,
dar n-o prea folosesc;
n-au timp de albine –
culegătoarele
de cântec ne-nceput pentru știubeu.

Ca și ochii tăi
florile
nici măcar nu au nevoie de cuvinte
când lui Doamne-Doamne
se roagă.

Preaînțeleptele albine
știu să culeagă
tăcerea din tăcere – ,
ca și tine,
nectarul rugii de aripă.

Altfel,
cum ași putea să înțeleg

că înainte de culcare,
atunci când mă săruți,
buzele tale ca vârful de tulipă
sunt dulci
ca fagurul de miere?

DIN ISTORIA TRANDAFIRULUI

14 Tuesday May 2013

Posted by dumitruichim in Poezii

≈ Leave a comment

wm68113tt

DIN ISTORIA TRANDAFIRULUI

Azi dimineață
trandafirul,
care ieri m-a înțepat,

avea o lacrimă în ochi.
Soarele
nu trebuia să-l certe-atât de rău!
I-am povestit atunci
cum palmei înțepate
ai pus sărutul tău
spunându-mi:
” Nu plânge,
ăsta-i semn de împărat!”
Și știi ce i-am promis
să-l mângâi de a soarelui dojană?
Chiar de-aș avea întregul paradis,
numai pe tine te-aș alege de coroană!

FLOAREA SOARELUI

14 Tuesday May 2013

Posted by dumitruichim in Poezii

≈ 1 Comment

Sunflower

FLOAREA SOARELUI

”Ce visează Copilul,
de râde-n hohote prin somn?”
a întrebat-o îngerul.

Floarea Soarelui
se feri de cuvânt să-i răspundă,
dar aplecată deasupra Lui
continuă jocul de-a prinselea cu El,
cercând să se ascundă în vis
după mormântul fiecărei petale.

COPILUL ÎNTREABĂ

14 Tuesday May 2013

Posted by dumitruichim in Poezii

≈ Leave a comment

Butterfly-on-Flowers-Wallpaper

COPILUL ÎNTREABĂ

”De ce fluturele
nu știe să cânte niciodată
cu aripile?
Ai văzut cum albina
livezilor din vioară
destramă
din zumzet subțire
aprilul?”
a întrebat Copilul
pe Maica Prea Curată.

”Pentru că n-a avut mamă
să-l fi-nvățat de mic să citească
taina spre flori cum se zboară,
cum poate-a pățit chiar și norul.

La-nceput a fost zborul,
(dar nu doar aripa cum scuturi
chiar înger de-ai fi între fluturi),
presusul de minte, neînțelesul greu
de-a învăța să citești ca albina,
când trupul întreg îți cântă-n aripă
că ai gustat din lumina
sub care-a semnat Dumnezeu.”

Book Review (Nelogoditele Tăceri)

09 Thursday May 2013

Posted by dumitruichim in Uncategorized

≈ 1 Comment

PECEŢI LUMINOASE

Poemele lui Dumitru Ichim fundamentează perpetua căutarea a Adevărului, apropierea de cele sacre, inexpugnabile. Astfel ne aflăm pe drumul ce are ca finalitate contopirea cu Fiinţa, cu Numele Focului mereu invocat. Asistăm la integrarea în fecunda atmosferă care învăluie esenţiala problematică proprie acestor maximale pătrunderi în lumea Esenţei. Decriptând mai întâi misterele contingenţei, putem accede în arealul subtil unde primează criteriul diferenţei de nivel ontologic. Aici, sacrul nu mai poartă aparenţa unui misterium tremendum ci se înfăţişează eclatant, conform regulilor Transcendenţei: Şi mie îmi este dor de zborul pur/ fără de aer, fără aripă,/ fără de umbră din nou ca să fiu,/ numai luminii spunându-i numele,/ fără ieri, fără mâine, fără târziu/ totul atât de rotund , însă pe muche de clipă. În lumina acestor adevăruri putem înţelege mai uşor traseele existenţiale pământene.
Chiar şi negativitatea are rolul ei bine integrat în cadrul logicii supramundane, greu de pătruns în stadiul nostru de fiinţe aflate considerabil sub influenţa unei durate relative: …şi deodată cele văzute şi nevăzute/ s-au transformat în ceasuri:/ ceasuri de foc, de aer, de apă/ ceasuri de jder, ceasuri de frasin/ Poveştile se strâmbau în ceasuri de faianţă/ şi toate păsările dădeau ocol unui imens cadran./ pretutindeni ceasuri, ceasuri, ceasuri…// Nu mă preschimbaţi în orologiu,/ rogu-mă vouă cu izvoare şi biserici de lemn!/ Braţele mele nu le pot îndrepta spre orele nopţii. Pentru elevare, se impune evadarea din universul opacităţii şi căutarea neîntreruptă, aflarea pe Cale, reamintirea.
Versurile propuse de Dumitru Ichim oglindesc înaltele precepte religioase, sublimarea artistică invitându-ne la ample introspectări soteriologice. E vizată refacerea metafizicelor legături primordiale şi treptata reamintire a bazelor fiinţării. Natura perisabilă ce caracterizează materia contribuie la complexitatea procesului de pătrundere a tainelor, suferinţa umană purtând o misterioasă pecete în tot acest demers iniţiatic: Crezi tu?/ Cred, Doamne ajută necredinţei mele/ şi dacă poţi,/ să nu mă mai pândească/ nici iarba şi nici steaua,/ iar peste florile-mi de gheaţă,/ ce vor să Te cunoască,/ trage la noapte, când mă rog,/ ca pe-un amin – perdeaua. Fiorul divin, consubstanţial omenescului, va trebui să primeze în raport cu atât de cronicizatele drame ce compun imprevizibila condiţie umană. Cu toate că uneori seamănă cu o vale a scurtei plângeri, parafrazându-l pe Teodor Pâcă, semnele imaculatei spiritualităţi sunt peste tot.
Oamenii trebuie doar să aibă puterea de a le recunoaşte. Urmărim idealul redempţiunii, integrator. Nelogodirea invocată de Dumitru Ichim e starea de la care trebuie să plecăm pe calea dobândirii darului Christic: Veniţi de luaţi lumină!/ toată lumea se închină./ Inimi – clopotele bat/ că Hristos a înviat./ Îngerii în ceruri cântă/ către Născătoarea Sfântă/ bucuria ce-au aflat/ că Hristos a înviat./ Ziua Paştelui vă fie/ sănătate, bucurie/ şi cu noi cântaţi frumos/ Azi a înviat Hristos!. Toată această căutare a fundamentelor e învăluită de Dumitru Ichim cu adierea pregnantă a verbului poetic. Acesta poate ilustra şi dureroase frământări existenţiale aflate neabătut pe drumul aflării Adevărului: Mi s-a rătăcit inima/ atât de departe/ că tare mi-e frică/ dar nu de prăpastie -/ că am căzut destul,/ şi nici de moarte -/ că i-am dormit destul în pătul -/ ci de Tine. Prin re-întemeierea sacramentală, omul îşi află Rostul, bucuria comuniunii întru Logos.

Octavian Mihalcea

Recent Posts

  • Răscruce
  • Psalmul pescuirii minunate
  • Desen in carbune
  • Psalm la Zidul Plangerii
  • Psalmul Nasterii

Archives

  • November 2020
  • January 2018
  • April 2017
  • December 2016
  • November 2016
  • October 2016
  • September 2016
  • August 2016
  • July 2016
  • June 2016
  • May 2016
  • April 2016
  • March 2016
  • February 2016
  • January 2016
  • December 2015
  • November 2015
  • October 2015
  • September 2015
  • August 2015
  • July 2015
  • June 2015
  • May 2015
  • April 2015
  • March 2015
  • February 2015
  • January 2015
  • December 2014
  • November 2014
  • October 2014
  • September 2014
  • August 2014
  • July 2014
  • June 2014
  • May 2014
  • April 2014
  • March 2014
  • February 2014
  • January 2014
  • December 2013
  • November 2013
  • October 2013
  • September 2013
  • August 2013
  • July 2013
  • June 2013
  • May 2013
  • April 2013
  • March 2013
  • February 2013
  • January 2013
  • December 2012
  • November 2012
  • October 2012
  • September 2012
  • August 2012
  • July 2012
  • May 2012
  • April 2012
  • March 2012
  • February 2012
  • December 2011
  • November 2011
  • October 2011
  • September 2011
  • August 2011

Categories

  • Carte
  • Crăciun
  • English
  • Florica Batu Ichim
  • Fragment de roman
  • Haiku
  • Poezii
  • Proză
  • Recenzie
  • SERBAREA DE CRĂCIUN
  • Uncategorized

Meta

  • Register
  • Log in
  • Entries feed
  • Comments feed
  • WordPress.com

Create a free website or blog at WordPress.com.

Privacy & Cookies: This site uses cookies. By continuing to use this website, you agree to their use.
To find out more, including how to control cookies, see here: Cookie Policy
  • Follow Following
    • dumitruichim
    • Join 417 other followers
    • Already have a WordPress.com account? Log in now.
    • dumitruichim
    • Customize
    • Follow Following
    • Sign up
    • Log in
    • Report this content
    • View site in Reader
    • Manage subscriptions
    • Collapse this bar
 

Loading Comments...