Poveste de Crăciun

Tags

, , , , ,

Poveste de Crăciun

 

După ce craii şi-au scos danie

din cufărul cu aur, tămâi şi diamante

pe marginea de iesle s’a oprit

o gânganie.

“Bunule Iosif, i-a spus,

lasă-mă şi pe mine

să-l văd pe Iisus.”

Bătrânul somnoros

i-a răspuns doar atât:

“Fugi de-aici vierme urât!”

Era aşa de mic şi sărac,

cu-o hăinuţă făcută din sac

şi-avea un bordei undeva după-o frunză.

Pruncul râdea

de giumbuşlucurile şi jocurile de-a ghici

ce le făcea pe-o bucată de pai

puiul de licurici.

Dar când să plece: “Vai mie

e noapte afară şi mama nu ştie

de mine, c-am plecat după stea,

uite-aşa,

şi-am ajuns până-aici.”

Atunci Maica Domnului

luă de la magi nişte clipe

modelându-i aripe,

iar la plecare în dar,

de după spetează,

din candela somnului,

a luat o rază

şi i-o’mpleti felinar.

 

Zbura ca fum de tămâie aripa meşteră

luminând toate ungherile

din peşteră

cu ‘nfloriri de aur şi tei,

apoi se opri  cu palmele strânse în rugăciune:

“Maică a Domnului îngăduie

în grabă să-i aduc şi pe-ai mei.”

 

Kitchener, Ontario, Canada

 

Dumitru Ichim

Colindând cu Esenin

Tags

, , ,

Colindând cu Esenin

Patru cai la sănii

pune-mi gând hoinar,

de Crăciun acasă

m-oi întoarce iar.

Zurgălăi să sune

a cleştar şi ger,

chiot, scrie-i lunii

virgula pe cer.

Neaua să scrâşnească

precum lupul prins,

cum trecură anii

brazi cu părul nins!

Hai, bade Esenin

urcă’n troica mea,

pe sub pini copilul  –

tremurândă stea.

Ne aşteaptă mama’n

pragul cu bureţi:

– Fii ai rătăcirii,

pe-unde-aţi fost băieţi?

Si-o să te sărute:

– Nu pleca, rămâi!

Eu ţi-oi face semnul

să spui tu întâi:

“Hei, voi sănii, sănii…”

izbă sub mălin,

dat-am zării anii,

dar la toţi – străin.

Toarnă mamă vinul

să sorbim din stea

că ulcica-i goală

ca şi viaţa mea.

Prea târziu colindul

coborâi pe runc,

peştera-i pustie

de fugarul Prunc.

Mi-a nins mărul vremea

Fiului Pierdut,

ia-mă’n braţe mamă,

iartă ochiul mut,

şi pe brad anină-mi

drumul meu hai-hui

să fim iar cu Pruncul

şi cu mama Lui.

SILENT NIGHT

Tags

, , , ,

SILENT NIGHT

Uite pe aici zbura îngerul!

Cu fiecare nervură te strig înger al nopţii luminoase.

De ce din tăcerea ta numai rugina îmi cade în ochi?

“Silent night, holy night…”

Ning îngerii albi acoperind şi poarta şi bradul.

“All is calm, all is bright…”

Unde să fug de mine în această noapte?

Toate porţile mi s’au închis.

Primiţi cu colindatul? întreba Iosif,

şi toate hanurile din Betleem erau pline,

iar în cele din urmă a găsit o peşteră

în care s’a născut Pruncul.

Ingere, câte lumini sunt în vitrinile lumii

în această noapte în care îmi bâjbâi sinele!

“Fecioara astăzi pre cel mai presus de fiinţă naşte…”

Cum mi-au tăiat toţi brazii din suflet!

Si eu aşi vrea să mă nasc…

“Si pământul peşteră Celui neapropiat aduce…”

Iată inima mea – fusese cerul în care îngerii

se jucau cu mine de-a v’aţi ascunselea –

e grajd de animale acum

cu iesle, bălegar şi paie.

Trezeşte-mă Dătătorule de Lumină.

Lacrimii mele îi este de ajuns

chiar şi o şoaptă de înger.

Primul vis de Crăciun

Tags

, ,

Primul vis de Crăciun

 

Ninge’n drumul runcului…

Azi se naşte Pruncul Lui!

Steaua şi-a ieşit în tindă

torcând cerul în colindă

pentru faşă  – curcubeu –

îi ţese lui Dumnezeu,

Dumnezeu cel mititel,

în scutec de bumbăcel…

 

Dormi, ca apele’n oglindă

somnul vrând ca să şi-l prindă.

Pe prichiciul de la lună

noaptea-i sfântă, noapte bună!

Noapte lină-a linelor

din neamul aminelor

care zbor spre cuib de foc

cu tămâie în boboc !

 

Lin amin tăcerea fură

ducând degetul la gură:

Soaptele şoptite ni-s…

Râde-n somn şi-i primul vis!

Colindul Maicii Domnului

Tags

,

Colindul Maicii Domnului

Maică-a Domnului, Mărie,

steaua toarce în tărie

în firet şi nestemat

drum de magi spre Impărat.

Maică-a Domnului, Fecioară,

îngeri ning a crin spre seară

depănând în Betleem

veşnicii pe muchi şi ghem.

Maică-a Domnului, Preasfântă,

fluier de cioban descântă

slavoslovie-n smarald,

şi-n scăfiţă lapte cald.

Maică-a Domnului, Lumină,

Noaptea-i sfântă, noaptea-i lină…

Stinşi cărbunii? Ba se-aprind –

suflă inima’n colind !

PĂSTORII DIN BETLEEM ȘI MICUL BOTEZĂTOR

Tags

, , , ,

PĂSTORII DIN BETLEEM ȘI MICUL BOTEZĂTOR

Intr’o seară ciobanii s’au trezit cu el  că intră în ogradă ca şi cum ar fi fost de al casei. Mulgeau oile în ţarcuri şi mare le-a fost mirarea văzând modul cum câinii l’au întâmpinat pe străin. Erau câini mari, ciobăneşti, care nu o dată s’au bătut cu lupii care dădeau târcoale stânei, doar doar că vor găsi vreo oaie rătăcită de turmă şi să o sfârtece. De data aceasta câinii se strânseseră în jurul străinului, se gudurau în jurul lui ca şi cum ar fi fost stăpânul lor care a lipsit un timp din mijlocul lor  şi acum se întorcea acasă. Isi arătau bucuria în felul lor, unii punând labele pe umerii lui şi lingându-l, iar străinul îi îmbrăţişa pe fiecare, mângâindu-i şi spunându-le pe nume. Ciobanii au lăsat oile unele mulse, altele nemulse, unii privind cu braţele încrucişate, alţii cu şiştarele în mână. Ca în armată se făcuse două tabere. De o parte erau ciobanii năuciţi de ceva ce nu văzuseră în viaţa lor, de partea cealălată Micul Botezător şi câinii ciobăneşti  ridicând capul spre el,apoi privind spre ciobani Zise câinele bălţat, cel respectat de toţi: “Cum nu-l cunoaşteţi, sau vă faceţi că nu-l cunoaşteţi? “ Ciobanii n’au înţeles nimic din modularea vocii cu care câinele încerca să comunice ceva deosebit că ar fi vreo primejdie.Se adresă câinilor care se uitară unii la alţii şi din nou la stăpânii lor:”In fiecare zi mergem cu oile la adăpat şi ei se miră de parcă au căzut în cap şi nu l-au văzut niciodată.

Pentru continuare click aici

DORMI IISUSE, MĂCAR DE CRĂCIUN

Tags

, , ,

DORMI IISUSE, MĂCAR DE CRĂCIUN

Clopote albe, clopote ning,

pentru Fecioară de veac se ating.

Ingerii urma’n omăt nu’ndrăznesc.

Ninge colindul – pretutindenesc.

Clopote dalbe bing-bingul  de nea

de-azi noapte la magi le-a nins peste stea.

Taina’nflorește  –  colindul pe fașă  –

când veșnicia de timp se ghioașă .

Florile dalbe lin peste lin se adun:

Dormi Iisuse, măcar de Crăciun!

COLINDUL INGERILOR

Tags

, , , ,

COLINDUL INGERILOR

 

– Somnul cearcă vrând să-L prindă,

cum îl legeni somnului,

Sfântă Maică-a Domnului

ne primești pentru colindă?

După noi și-alți îngeri vin,

parcă ning, tot ceru-i plin,

c-au umplut și cărăruia

ca să-I cânte aleluia.

 

– Dulce-i somnul de copil,

dar intrați – tiptil, tiptil,

să-I cântăm până la ușă

colindul de legănușă:

– Nani, nani, Prunc din cer

dormi sub ram de lerui ler,

nani că Te-ai întrupat

pentru noi Fiu de-mpărat,

dormi lumină fără seară,

născut astăzi din Fecioară,

linu-i lin din undă lină,

dormi Lumină din Lumină,

somnul lin, tot mai aproape,

ca sărut șoptit pe pleoape.

 

***

Pe trifoi a ler cosit –

somn mușat din cer sorbit !

Mărul lângă El visează

dalbu-n psalm cum se’ncrustează

și sfios  să nu-L trezească

s-a ascuns să înflorească.

Steaua își apleacă spicul,

ca să vadă Pruncul, micul…

 

Doar colindul mai adie:

… somn ușor… mărire Ție…

PĂIENJĂNIȚA

Tags

, , ,

PĂIENJĂNIȚA

S-au întors  ciobanii  sus, la stână,

iar Maica obosită

mai,mai, să-nchidă somnului portița,

când

pe marginea de iesle,

de la’nceputul veacului – bătrână,

cu acu’n mână,

duios privea spre Ea

păienjănița.

”Nu tresări de frică pentru Fiul tău,

că am venit și eu să mă închin,

iar nu să-I fac vreun rău.

Nimic.

Vezi raza asta de la stea?

Prin gaură de ac încerc

ca să-i strecor

firul de aur tors a borangic,

dar mâna tremură

și ochiul tot mereu mă’nșală…”

Și Maica ajută păienjănița,

de toate pentru toate mulțumind,

dar gândul care fură, peste vremi o duce

și tresări văzând pe haina ei însemnul

ce semăna atât de mult cu-o cruce…

… și un suspin se strecură pe sub colind.

STEAUA MAGILOR

Tags

, , ,

STEAUA MAGILOR

Familia lui  venise în Ierusalim câteva generaţii după invazia romanilor. Cine erau aceştia, de unde veneau, cu ce se îndeletniceau, ce legătură aveau cu romanii, ce lucrau pentru aceştia  erau întrebări care se pierdeau în pustiul enigmelor. Dar cea mai grea întrebare era cea a numelui. Pentru romani se numea Nero  Cassius, pentru evrei – Jabesh ben Shallum, pentru  sirieni Shadrac Sanhierib. Adevăratul lui nume era Jefferson Salamander – un nume care nu era cunoscut decât de foarte, foarte puţini, fiind mai degrabă o parolă folosită în marile tranzacţii. Nu era nici roman, nici evreu, nici sirian, Dumnezeu ştie din ce parte a imperiului sau din afara lui venise cu un nume atât de pocit.Despre bogăţiile lui nimeni nu ştia să le estimeze, nici cei apropiaţi ai aşa-zisului Jabesh, sau Nero, sau Shadrac, ci numai Jefferson Salamander. Avea moşii, băi, vile, cabane de vară şi de iarnă,dar ce nu avea?, în toate părţile imperiului. Nu de puţine ori împăraţi ai Romei apelau la “sfatul” financiar al omului acesta care mânuia din ascuns porturile Mediteranei şi toate oraşele de răscruce  şi , aici era marea enigmă, că nu era cunoscut decât numai de oglinda  lui de argint şi chiar aceasta o singură dată pe zi.

Click aici pentru continuare