Primul vis de Crăciun

 

Ninge’n drumul runcului…

Azi se naşte Pruncul Lui!

Steaua şi-a ieşit în tindă

torcând cerul în colindă

pentru faşă  – curcubeu –

îi ţese lui Dumnezeu,

Dumnezeu cel mititel,

în scutec de bumbăcel…

 

Dormi, ca apele’n oglindă

somnul vrând ca să şi-l prindă.

Pe prichiciul de la lună

noaptea-i sfântă, noapte bună!

Noapte lină-a linelor

din neamul aminelor

care zbor spre cuib de foc

cu tămâie în boboc !

 

Lin amin tăcerea fură

ducând degetul la gură:

Soaptele şoptite ni-s…

Râde-n somn şi-i primul vis!