Trădarea, suferința, dureri, dezamăgirea,
Armonici și amorul sonetelor bipede…
Nu-i simpla frumusețe a cercului, Iubirea?
De-aceea către cizmă și-azi țipă Arhimede:
În lături! Noli, noli…! Că țărmul știe cercul,
Cum inima – inelul, rotund și-asemănare
Eternului.Nu crinul gândit e în tubercul –
Chilie pentru buze ce-apun în loc de soare?
Și totuși nu-mi ajunge cerc scris să fiu pe oală,
Că moartea mi-este strâmtă, și alta n-am, de unde?
Nu-mi simți îmbrățișarea, în jurul Tău, spirală,
Când lutul, precum rugul, în noaptea Ta pătrunde?
Mânz inimii – pantera, ca pe-o chitară-nham-o
Și fă-Te țărm iberic: Como Te amo, amo…
dumitruichim 