Trădarea, suferința, dureri, dezamăgirea,
Armonici și amorul sonetelor bipede…
Nu-i simpla frumusețe a cercului, Iubirea?
De-aceea către cizmă și-azi țipă Arhimede:
În lături! Noli, noli…! Că țărmul știe cercul,
Cum inima – inelul, rotund și-asemănare
Eternului.Nu crinul gândit e în tubercul –
Chilie pentru buze ce-apun în loc de soare?
Și totuși nu-mi ajunge cerc scris să fiu pe oală,
Că moartea mi-este strâmtă, și alta n-am, de unde?
Nu-mi simți îmbrățișarea, în jurul Tău, spirală,
Când lutul, precum rugul, în noaptea Ta pătrunde?
Mânz inimii – pantera, ca pe-o chitară-nham-o
Și fă-Te țărm iberic: Como Te amo, amo…
Una rosa a su puerta… daca reusesc, postez si trandafirul, ce alta floare mai frumoasa pentru un “tarm iberic”?… nu prea merge cu psalm si cu majuscula lui “Te”, dar merge cu “iberic”… 🙂
Lasă pe Rosa, lasă pe Puerta și alte portoricane….și ce rost are să spui la toată lumea că le faci lor postările? Lumea o să creadă că am ceva de a face cu Rosa, deși bun ar fi un stih rosalin…