Nadezhda Volpin with her son Alexander Esenin-Volpin.
Inimă pustie, luna-n frunze ce-i?
Felinar de moarte-n creangă de gutui?
Drumurilor toate vinul li-l băui,
Toarnă-mi din mesteacăn, frate-al meu Serghei,
Sau din balalaică, stepe stinse-n dor,
Până unde doare ghimpele-n de ce!
Cu o ploscă nouă vine Li-Tai-Pe,
Noi cei trei și luna – slujbă în sobor!
Nu cumva din școală să ne-aduci vreun Proust;
N-am plâns niciodată pe vreun timp pierdut,
Încă-o viață-aș vinde numai pe-un sărut,
Drum n-a fost în lume, roada să nu-i gust.
Dintr-o poză-a iernii, un copil bălai:
,,Hei, voi sanii, sanii, hei, voi cai, voi cai…’’
