Mă-ntrebi:
”Din lupta cu îngerul
cine pe cine a-nvins?
E cineva care știe?”

Nu e.

De partea mea – vâslele
odihnite în formă de cruce
așteaptă
mireasma de tei rusalin
să fie bătută în cuie.

De partea lui –
mi-au rămas imensele aripi,
dezbrăcate-nainte de luptă
cu ciudă,
neputând să intre cu ele,
prin poarta bolților mele.

Ce vom face cu aripile lui?
Moartea
nu poate din nou să le-mbrace,
dar nici eu măsurii nu pot.
Trecerii marelui fluviu de somn
numai aripi de înger se-aduc,
dar trebuie să fie ardere de tot
că numai flacăra făcându-se floare
e-ngăduită să zboare
taina de ghimpe și cui
ca Rugul să rămână nestins.