Cană de lut
era în fața Lui – potirul.

Cana de lut
nu scăpăra nici o stea.
Cândva fusese inima lui Iov,
și acum
tăcea,
dar când a atins-o
a tresărit lutul ei
precum
genunea-n suspinul de hău:
Facă-se voia Ta,
precum în cerul Tău…!