În aceeași bancă de școală –
elevul Iuda și elevul Iisus.

E ora de caligrafie.

Învățătorul le dictează,
arătându-le cum se scrie
cercul,
ovalul ca oul de găină
ce doarme în fân
și bastonașe, toiege
și-aceleași cârje de bătrân.

Iuda scrie cu pixul.
Iisus, mai sărac –
cu-n plumb de lumină.

Elevul Iuda
se întoarce spre elevul Iisus,
care privea într-o parte
ca printr-un vis,
adăugând la fiecare cârjă un sărut
și scriind ghiocei:
”De ce nu scrii cum ni s-a spus,
cum ni s-a scris
pe tablă?”

Ca să se împlinească Scriptura,
învățătorul a strigat către ei:
”Hei,
voi cei de-acolo,
țineți-vă gura!”

Amândoi s-au apucat să scrie
cum pe tablă semnele li-s.
Iuda
va lua 10 la caligrafie
repetând perfect
cârja, toiagul și cercul
cum de ștreang e adus,
iar Iisus
va continua să scrie ghiocei
și desigur că-l vor lăsa repeten