Tristețile tale
adunu-le
sub stea de-nceput și târziu.

Mai spune-mi o dată de Blaga,
gorunule,
cum de te-a prins ascunzând
un sicriu?

În noaptea ei, de Rusalii,
o să se-ntoarcă-n lotca de lemn,
ce numai o dată
o dezleagă gorunii.
Tu să ne taci cărarea,
și numai brațele să mi le dai
cu împrumut,
s-o-mbrățișez cu zeci și zeci de ramuri.
De ce atunci numai cu două
i-am strâns în brațe
răsăritul lunii,
gorun amar al primului sărut?