LA CE VĂ-AJUTĂ MOARTEA MEA, RĂSPUNSE IOV 27 Sunday May 2012 Posted by dumitruichim in Uncategorized ≈ Leave a comment LA CE VĂ-AJUTĂ MOARTEA MEA, RĂSPUNSE IOV Le crește în privire-ntărâtura și-n sânge fierea-și fierbe întărâtul; de după colțuri mă pândesc, de strajă nopții, rând pe rând, când ghiara, când copita, când coarnele, când râtul. Il văd pe Iov că e beteag, cu bube-n cap, pe suflet și pe piept. Tu, Dumnezeu atoateînțelept și drag aprinde-mi o lumină s-o ascult, să înțeleg precum odinioară de ce gâtlejul lor poftește-atât de mult pe robul tău din calea lor ca să dispară? La ce le-ajută moartea mea, pe năsălie mort? Gândul ce-l port nu-i de folos că platoșa-i prea grea; vocala ce-o-mbrac prea strâmtă-i pentru ei și lungă, se-mpiedică-n stiharul ei când vor să-mpungă. La ce li-e bună moartea mea, sau zilele ce mi-or rămâne după moarte? Nici pe acelea nu pot să le poarte că-aripa lor, celui cu bătături de jug, amarnică durere-i pentru șale. Vrei să mă-ntrebi ce-i deranjează? Sulul cărții Tale – că mi L-ai scris nu cu cerneală, ci-n slovă legământă-n fir de rază. In bunătatea Ta dumnezeiască iartă-i că nu o fac din rău, poate săracii nu știu să citească scrisul Tău. Impăcă Doamne frica lor de Carte și potolește ura din rărunchii lor. N-am fost de când mă știu înfricoșat de moarte, ci numai doar că nu de-ajuns de sus iubirii Tale am știut să zbor. Asigură-i că sulul cărții care mi-ai deschis nu răzbunării pot să-l folosesc ci lacrimii când de amurg se uscă; și niciodată n-o să-l murdăresc cu spurcăciunea sângelui de muscă. Share this:TwitterFacebookLike this:Like Loading... Related