SCRISOARE LUI MOȘ CRĂCIUN

Am crescut, fetiță mare!
Singură-ți trimit scrisoare,
că-nainte după cât știi,
tot pe altul l-am ales,
dar scriind ca talpa gâștii,
ce-am cerut n-ai înțeles.

Moș Crăciun, eu sunt Irina,
și-s frumoasă ca lumina.
De cuminte-s foc, cuminte,
mama nici n-are cuvinte,
că-i spunea și lui Costache
nu cumva să mă deoache!

Mi-ai adus acum un an
un cățel de porțelan.
Stă ca prostu’ , ca de piatră;
habar n-are cum se latră.
De aceea eu îți scriu
să-mi aduci unul ce-i viu,
să mă joc de cum se scoală
până când mă duc la școală.
Atceva? Nimic – și tac!
Vezi, să nu mi-l bagi în sac,
ci să-l ții numai la piept.
Vreau un cățeluș deștept,
nu o javră de molton.
Înțelegi? Dă-mi telefon!