COVATA DE PÂINE

 

Afară
luceafărul nu a uitat
să-și aprindă
greierul de seară.
 
În odăița din Nazaret
Fecioara Prea Curată
și-a pus în covată
Pruncul să doarmă
și-L leagănă cu piciorul.
 
Ca niște buze șoptind
degetele ei
răsucesc firul
din fuiorul
alb ca o noapte de salcâm
înflorind.
 
Iosif
cu ochii se-nchină
Pruncului din covată,
și către Cea Prea Curată,
bătrânul dulgher
nespusul și-l înșoaptă în lumină:
Iată, Pâinea
care s-a coborît din cer!