08 Saturday Dec 2012
Posted in Crăciun, SERBAREA DE CRĂCIUN
CRĂCIUN PENTRU PĂPUȘICA MEA
”Criza asta, bat-o vina,
dând din cap, zice Cristina,
(A, nu știți? E cea din pluș,
cum n-am alta-ntre păpuși.)
pe toți strânge rău la ușă,
mai ales când ești păpușă.
Că și eu, credeți ce spun?
îl aștept pe Moș Crăciun.”
Și-a-nceput, pe rând, să-mi zică
tot ce-ar vrea o păpușică,
plus brăduț pentru Grivei.
” Este tot, o-ntreb, ce vrei?”
” Cam destul, bugetu-i drastic.
Bradul poate fi din plastic.”
Și ce scump făcu din ochi!
Ptiu! Nu fie de deochi!
08 Saturday Dec 2012
AT THE CUSTOMS English Translation
’’I am the citizen
of the saddest twilight…’’
’’And what do you declare
to have in your suitcase?’’
’’Old clothes
to change my garb.’’
’’In the passport
the picture is with closed eyes.’’
’’Right you are, I was also dead
while being in need
of a deep silence.’’
’’And for the visa
a round, pressed flower?
Sir,
please be serious,
what do you have to declare?’’
’’Nothing.
I am the citizen
of the saddest twilight,
and for the funeral carriage
I thank you a lot!’’
English version by
Muguraș Maria Petrescu
07 Friday Dec 2012
Posted in Crăciun, Poezii, SERBAREA DE CRĂCIUN
Tags
ADĂ-MI, MOȘ CRĂCIUN, O OAIE
Ela plânge: Vai și vai!
Trei păpuși au guturai,
aproape de-o săptămână,
că nu au ciorapi de lână.
I-ha! I-ha! – un măgar.
Vai, nici el n-are fular!
Zebra și-a pierdut flanela…
Cum să împletească Ela
pentru toți – lucru de mână?
Și de unde-atâta lână?
”Știi ce? Moșului, mamaie
scrie-i să ne-aducă-o oaie!”
06 Thursday Dec 2012
Posted in Crăciun, Poezii, SERBAREA DE CRĂCIUN
Tags
MERRY CHRISTMAS
Numai ce-am venit de-acasă
și-n engleză avui spor
că spun, toți să înțeleagă,
Merry Christmas tuturor!
06 Thursday Dec 2012
Posted in Crăciun, Poezii, SERBAREA DE CRĂCIUN
Tags
MOȘ CRĂCIUN, ADU-MI UN TUN
Zică lumea ce-o să zică,
nici că-mi pasă. Eu-s Petrică,
un voinic cum altul nu-i.
Mama-ntreabă: ”Ce să-i spui
Moșului? Ce vrei să-ți scoată –
jucărie preferată?”
I-am răspuns măicuții mele:
”Nu-s un țânc – de bombonele,
covrigei și caramele!
Un pistol, mai meargă, meargă|
Ba nu, doar cei mici aleargă
cu pistoale! Și ce puști?
Nici măcar muște să-mpuști!
Mie? Zi-i lui Moș Crăciun
să-mi aducă, bre, un tun!
Când oi face: bum, bum, bum!
Nimeni să nu-mi stea în drum!
Cere-i asta, pe hârtie.
Dacă-i bal, păi bal să fie!
06 Thursday Dec 2012
Posted in Crăciun, Poezii, SERBAREA DE CRĂCIUN
NICI NU ȘTIU CUM MĂ MAI CHEAMĂ
De Crăciun, la fiecare
păpușică, fac scrisoare.
Nu vă râdeți: Ce scofală!
Tare-i greu de nu ai școală
Moșului, ce să le-aducă,
de-atât scris parcă-s năucă;
și sunt bună, doar li-s mamă,
nici nu știu cum mă mai cheamă.
Doar vulpoiu-mi amintește
și pe sub mustăți zâmbește:
”Irină, scumpă Irină,
( Ah, uitam el e Costachi)
zi-i s-oprească la Kentucky,
de Crăciun vreau o găină.
05 Wednesday Dec 2012
ON THE WAY TO EGYPT
While falling in a doze going to Egypt down,
As if from sky he were struck,
Old Joseph a scream set up:
“Mary, the crown!
The Magi’s Emperor’s crown,
which they had brought into that box
that they had sculptured like a chest
and which up there I forgot in a great haste.”
Mary no answer gave.
While looking to the furthermost…
And like a hesitation, her dropped out tears
were falling down from her bright eyes,
the pain of her unuttered thought.
She closely pressed young Jesus in her arms
giving a kiss to Him high on His forehead,
right there where one day He’ll bear
His crown all made of thorns.
Translated in to English by
Muguraș Maria Petrescu
05 Wednesday Dec 2012
Posted in Poezii
ÎN DRUM SPRE EGHIPET
Cum moțăia în drumul spre Eghipet,
parcă lovit din cer,
Bătrânul Iosif scoase-un țipet:
”Marie, coroana…
Coroana de la magi, de Împărat,
ce I-o aduse-n cutia de gomer,
sculptată ca sipet,
în graba mare am uitat!”
Maria nu răspunse.
Privea departelui departe…
A șovăire, lacrima prelinsă –
curgea din ochii ei senini
durerea gândului nespus.
Îl strânse-n brațe pe-Iisus
și-L sărută pe frunte,
exact pe locul unde va purta
coroana Lui de spini.
04 Tuesday Dec 2012
Posted in Poezii
Tags
CÂNTECUL DE LEBĂDĂ
– Tu, cine ești? , m-a întrebat olarul
râvnindu-mi lutul bun de tors pe roată.
– Eu sunt amarului amarul
din care noaptea cucuta se adapă.
Mi-e inima rudenie de ceapă,
bulb de otrăvuri groaznic de amare.
Eu lebedei, din ultima-i cântare,
îngân doar începutul –
sfâșietor de alb când se adună
din spuma răsăritului de lună
ce-și curge către timp amarul.
– Dă-mi inima, continuă olarul.
– Nu-i vremea încă;
Omul din Grădină
mi-a hărăzit paharul
spre dubla sete a durerii,
sărutul prea amar ce reciproc se bea
cu buze de lumină
‘naintea Invierii.
… și a plecat olarul
spre roata din cântarea mea.
dumitruichim 