MI-A RODIT SOARELE

Și mie mi-au rodit
țarinile
cari ni le
răsfață buzele zării
cu șoapta albastră a mării.

Și mie mi-a rodit
înserarea
ca niciodată
sămânța otrăvii spre zodie sacră,
dar nu am pod
și nici lacră,
că bobul nu-i bun pentru pântec.
Semințele mele
sunt grăunțe de floare
pentru alte apriluri de cântec.

Stricați dughene, hambarele!
Sămânța de floare
o voi urca în cuvânt.
Azi mi-a rodit soarele
și-s mai bogat ca nime’.
Sunt florilor
și tată și fiu de pământ
și-oricărei străzi
dau, fără împrumut,
ca norilor,
renașteri de văzduh.

Doamne,
când vei veni de Florii
adă-Ți întreaga Treime,
pe bunul Tău Tată
și pe Sfântul Duh,
că astăzi mi-a rodit soarele
ca niciodată!