Andrei Rubliov – Sfanta Treime

Cum poate fi iubire de n-o urzică frica,
Și nezdrobit de valuri mărgeanul de ostrov?
Taborului colibă-Ți făcui ca rândunica,
Măsuță-n trei vocale precum a lui Rubliov.

Departe-i Galileea… Dau râpilor zănoagă!
O boare spre părelnic ecouă-n crep-de-Chine;
Hulubul sfânt e condor, sigiliul ce se roagă,
Au dragostea nu-i zborul heraldic, victorin?

La ce-mi ajută voia, când ciuruit mi-e scutul?
Chiar pân’ și buruienii nu-I scapi de înflorit!
Din pielea bietei capre, drăcesc făcură cnutul!
Cum primul rod al gurii – Cuvântul, răstignit?

Că buzele, nu vântul, în lume-au iscat vina,
Și totuși, nu-i sărutul cel ce-a născut lumina?