Profesori de chimie?! Mendeleevi iubirii,
Pe tablă-ți scriu formula ce duce-n polihronii!
Mai vine și un felcer – et voilá – hormonii!
Făcând din Uroboros – eternul revenirii –

Un șarpe prost, sugându-și din coada lui, deliciu.
De ce-a ascuns Helada, că-i dragostei icoană?
Nu-n puf de păpădii, ci-n perpetuum supliciu,
Mușcând din tine însuți și fericit de rană.

Ce poate fi frumosul, fără a-și fi durere?
Nu-și poartă trandafirul a ghimpilor armură?
Nu aurul se naște din sadica lui zgură,
Cum mugurelui floarea-i cumplită sfâșiere?

Apusu-aprinde-n flăcări întregul sânge-al mării,
Din el îndrăgostiții beau setea însetării!