Călcâiul scoicii…
03 Tuesday Jun 2014
Posted in Uncategorized
03 Tuesday Jun 2014
Posted in Uncategorized
03 Tuesday Jun 2014
Posted in Uncategorized
Ca să nu mă vadă oamenii
mă opresc la marginea lor,
ca orice copac obișnuit.
Am fost de multe ori copac.
De unde-ar fi-nvățat,
copilăria mea,
cu genunchii mereu zgâriați,
jocul cu cercul altfel
decât după cel
din trunchiul pomului oprit?
Ano –
nume mai mult
decât râvnitorului cerc
de-a străluci-n rotund de inel –
ca pe-o fântână te zidesc
în piatră și stih
și iarăși în piatră de bazalt,
cu Dumnezeu
în străfundul abisului înalt…
Amintește-ți de piatra lui Iacob
și scara-n spirală cu îngeri…
Dă-mi mâna,
e timpu-nflorindu-și netimpul,
când unul prin altul
zborul ne cere sorbirii
de cerc, dar în linie dreaptă,
cum numai luminii
i se urcă spirala
treaptă cu treaptă.
03 Tuesday Jun 2014
Posted in Uncategorized
03 Tuesday Jun 2014
Posted in Uncategorized
02 Monday Jun 2014
Posted in Uncategorized
Tags
Cine oi fi
că n-am râvnit
privighetorii glasul,
nici lebedei
visul
de fulg în albă arcuire
cu izvodiri de opt
înscris pe pragul clipei,
nici pajurei
majesticul aripei,
nici curcubeul,
nălucindu-l zarea,
nu știu cum se îmbracă,
nici să-i închei culoarea
cu florile de mazăre.
Ce fel de pasăre
oi fi?
Că haina din stihiră mai săracă,
croită din cenușă de târziu,
nu ar putea să-ntraripeze.
nici ultimul cocor.
Să vă răspund? Nu știu.
Ce pot, și-s sigur să vă spun,
că îngerul meu păzitor,
nu-i cel ascuns
printre bujori de epitaf,
ci vrăbiuța ce se scaldă-n praf.
02 Monday Jun 2014
Posted in Uncategorized
Tags
02 Monday Jun 2014
Posted in Uncategorized
Tags