VECERNIE-N GHIOC
Lasă ghiocul
să-ți sărute urechea.
Aproape șoaptă,
de sidef,
vor încerca buzele.
Pentru cine meduzele –
clopote cu franjuri ,
sunt trase de val,
repetat în sunet opal
de vedenie?
Coralic,
început de vecernie.
Blând.
Către lotca lui Petru
se aud pașii lui Iisus.
Pe apă.
O singură lină lumină
și două inimi bătând.
Parinte, multumesc mult pentru aceste poezii. De cand va cunosc am inceput sa iubesc poezia care, negresit, ne inalta sufletul mai aproape de Dumnezeu. E asa pacat ca nu observam cate frumuseti ne-a dat Dumnezeu… sa ne bucuram de ele (vorbesc de oameni, in general). Sunt cu sufletul “rupt” acum cand vad ce se intampla la noi la biserica. Oamenii, manati de ambitii si orgolii proprii, actioneaza in numele bisericii dar nu gandesc profund daca aceste lucruri plac si lui Dumnezeu. Sunt dezamagita de multi oameni, pentru ca imi dau seama ca nu mai sunt obiectivi. Gandesc ca niste indragostiti, dar nu de biserica, ca asa le-as da circumstante atenuante. Am intalnit oameni cu “darul vorbirii” si-am invatat ca de fapt cuvintele frumoase nu ies, intotdeauna, din suflet. Ma gandesc ca acesti oameni sunt “vrajiti” de un astfel de vorbitor. Mi-ati spus odata ca, unor oameni, trebuie sa le scriti cu marker-ul si altora cu penita. Aveati mare dreptate. Parintele Radulescu a scris cu marker-ul si asta, multor nevazatori, le-a placut. Parinte scriti in continuare cu penita fina dar, cateodata, mai luati si una groasa. Nu de alta dar oamenii devin din ce in ce mai nevazatori si se departeaza de la credinta adevarata si de la invatatura lui Dumnezeu, caruia ii cerem: iarta-ne noua gresalele, precum si noi iertam grasitilor nostri.
Va sarut mana cu multa dragoste !
Violeta S.
________________________________
Minunate versuri… absolut superbe…. 🙂
Asa-i, Adeline.
Multi oameni, la o citire fugara, pot fi confuzi vazand cuvantul ghioc, mai ales ca poetul e preot iar noi suntem tentati sa asociem ghiocul cu indeletnicirea tigancilor de a prezice viitorului.
In acest caz sensul ghiocului, al melcului, este acela de reinviere. Ghiocul seamana cu un ou si oul este simbol al renasterii, al reinvierii.
Dupa parerea mea, poetul foloseste aceasta metafora pentru ca are legatura cu minunea savarsita de Iisus cand a mers pe apa.
Se aud pasii lui Iisus pe apa, pasind catre lotca cu Petru ….
Ma simt norocoasa ca pot sa am un duhovnic la Parintele Dumitru Ichim. Un om cu un suflet de-o noblete rara, un ganditor atat de profund.
Multumesc Doamne !