PSALM CU EL CONDOR PASA

Tags

,

_WHW1486b

El condor pasa, pasa… El tiempo pasa, pasa…
În pragu-mi de cabană adie-n dor naranzii.
Cu ochii mari, copilul, prin mine-și vede Anzii:
Plural nu are moartea, cât Dragostea-i crăiasa!

Tiempo passa, passa…ca prin strâmtoare lama.
Prin cel ce-am fost, vezi norii? Par abur scris, zănoagă.
Extazul pur, din stâncă, încremenit se roagă,
Apus viclean de aur cerșind polei, arama.

Tu, care-mi ești Iubire, pe țărm înalt Te caut.
”Pedro”, mă chemi din piatră. Lung, văile-mi răsună.
Străfundul de-ntuneric, din ce-ai rămas, Te-nstrună,
Și-n fluier cu cinci găuri Îți pun încă-un umlaut.

”Pedro!” – ”Știu, Doamne, nu mă-nspămiântă coasa!
Cu-aripile întinse Te sorb … El condor pasa…

PSALM RUGULUI APRINS AL IUBIRII

Tags

, , ,

foc

Suntem din neam de suntem, argilei împrumutul,
Când sfinți și când nemernici, plătindu-l cu rodirea.
Unealtă de-ai fost slavei, sau umilirii cnutul,
Simbriile-ți şi moartea, le-o judeca Iubirea.

Fierbințile pustiuri ni-s drum, și le dorim pe
Hotar vecin cu-apusul, izvor spre recântare.
Nici crinul, nici migdalul, ci oaza Ta fu ghimpe
Nemistuitei flăcări, a rug aprins din soare.

Ingrate orizonturi…doar spinii le înalță.
– Taci inimă, nu spune, Iubirea-i mărăcină.
Tu n-o auzi? Durere, de cuget te descalță!
Doar când iubești, storci morții ciorchina-i de lumină.

Rotundă cruce-n moară, cu jertfa-i spusă-n vrană.
Era normal ca rugul aprins să-L iei coroană.

PSALM CU JOHANN STRAUSS

Tags

,

violonist-7

N-ai să întrebi crâșmarul de-a rozelor podoabă,
Nici în salon, mercurul, dacă-i senin afară;
De-ajuns nu e tristețea, să-i construiești o gară,
Cu trenul care pleacă sub scriere arabă?

De unde vii iubire, floare ce-o știu doar prunii,
Că strai dând suferinței, din sterp de lunci – livadă,
Din deznădejde, hohot de râs – în munți cascadă,
Când dreapta-nțelepciune o știu numai nebunii.

Ești tuturor ‘nainte și tot ce-o mai fi după!
Copil cu arc? Aiurea! Ce arc e balalaica!
Au cu nutreț și frunze vrei să-ți hrănești leoaica?
În dragoste bei focul din buze, nu din cupă.

Iubire, niciodată n-ai fost atât de-aproape:
N-auzi? E Johann Strauss… De dincolo de ape!

PSALM ȘUGUIND REÎNCARNĂRII

Tags

, ,

e286992e69b649f72a076da77f6e5442

 

Mai mândră ca balada-ți, a cui reîncarnare,
Spre niciodată mie, din fostul niciodată?
Prin câte trupuri fiară, scăpând de vânătoare,
Acum țâșneşti ca râsul şi fugi nesărutată?!

Duh nins, rotunzi prin cetini, albi sânii crizantemii!
În mai vor fi iar susur, stihie, curcubeie…
Fântâna e aceeași, doar drumurile vremii
Se-opresc, de-i luna plină, foc din descânt să beie.

Amurg în prund – uitarea! Prin câini pierduți ne latră,
Metalic, ca un ornic când își încuie clampa.
În ochi, mai porți blestemul din nestemata piatră,
Când dezbrăcați de-aripă am stins în lotus lampa.

Ce-ar fi uitând de toate, de-a viața-n joc cu zarul,
Veciei, cu sărutul, să-i bem puțin amarul?

PSALM SPRE UN VOAL FILARETIC

Tags

, ,

1156ea035750c5a6f5e097ba2a7ac7ac

Dintre-aretii, doar una-i vârtoasă-nțelepciunii,
Ca-n toamnă, dorul apei ce-i nevedit Iubirii!
Când am rămas cu spinii, ce limbă trandafirii
Mai pot să-mi tălmăcească adâncurile strunii?

În palma-Ți, lutu-mi – cântec, iar nu parșiv, cristalul!
Mi-ai tors subțire fumul înființării-n iță,
În sâmbur scriind firul și alfa-i din peniță,
Cum să te-ascundă zidul, când Dragostei ești voalul?

– Ce nume să dau nopții? mă-ntreabă borangicul,
Părelnic de subțire, ca plâns din alăute.
Un nume ca al mării, ce-a vrut să Te sărute?
Doar numai huma-l știe, când i se roagă spicul.

– Nu tulburați cu vorba, nici chiar cu colbul brumii:
Doi tineri se sărută ca la-nceputul lumii!

 

PSALM CU FRĂȚIORUL ESENIN

Tags

, ,

6e4a3a6ab54e43b90c6aabc5959fc10d

Spre-a nu fi profanate, sunt arse cele sfinte,
Iar de-a rămas cenușă, ceri vântului povețe,
Dar cum să arzi Iubirii, duh sfânt din frumusețe?
Au cerni din sită perlei tărâță de cuvinte?

Păstrezi îmbrățișării numai ce-arată nordul…
Serghei, pe-o vodcă, prinde-mi încă doi cai la troică!
Ieri, mi-a citit țiganca drum negru scris pe scoică.
Mesteacăn alb, dă-mi plânsul, să-i beau de tot, fiordul!

O, dragoste nebună, cum strânge-n stepă luna!
Serghei, mai adă-n oală, rai tescuit, integru,
Că unde a mers mia, în plus, ce-i și-Omul Negru?
Iubesc cum niciodată nu mă știuse struna!

Când inima ți-i plină de iaduri și balsamuri,
De lux e pielea morții celor mai scumpe hamuri!

 

PSALM LA-NTOARCEREA FIULUI RISIPITOR DE CÂNTEC

Tags

, , ,

ciori

Te-ntorci din balalaică. Doar ploaia e în gară.
Ți-ai risipit și stepa și teancul de parale.
Hoinari am fost ca plânsul prin fumul de țigară.
Rucsacu-i plin, da’-s cioburi din jazzuri și țambale.

Cum se-nvechiră norii! Nu-s peticite plapomi?
Din caii de la sănii, ici, colo-n cer ciolane…
Serghei Esenin, porcii apusurilor, lacomi,
Ne-au devorat poemul de perle și icoane.

Doar ciorile-s aceleași – stropire muzicală,
Când numai amintirea, lin, scutură scorușul.
Prin hanuri, crâșme, lunii i-am dat amurg din oală,
Dar ne-a rămas din stepe tristeților arcușul.

Pe unde o fi tatăl, cu-ospățul lui, acelul?
Și-a stins și el prin ceruri… În lacrimi, clopoțelul…

PSALMUL ZECE, AL OGLINZII CU LEPROS

Tags

, , ,

10-leprosi1

Îmi învățasem lepra citirilor ruginii,
Da’-n spiritul de gloată, țipam cerșitul milei,
Eu, duh flămând de-ospățul din slovele luminii!
La ce folos ți-e lampa de n-ai ulei feștilei?

Când setea te sfâșie până-n rărunchi ca fiara,
Și-n cârcă ochiu-ți poartă blestemul greu în rouă,
E scândura ce face să-ți fie plâns vioara?
Crezi inimii că-i pasă de-mbraci cămaşă nouă?

De ce ca pe oricare, Tu m-ai trimis la altul?
Ajuns mormânt pe labe, contează văruirea?
M-am dus-întors la Tine: Mi-este bolnav înaltul,
Cum doare-n brațe setea când ți-e izvor Iubirea!

De mi-ai țesut veșmântul din graiuri fără seară,
La Cina cea de Nuntă nu mă închide-afară!

PSALMUL PIETREI FILOSOFALE

Tags

, ,

9f00145ba7ae5798c81f927de9673c69

Pe unde roade gândul, verb măcinat mărunt,
Bob viu de n-ai în cuget, la ce folos păstaia?
Iubesc pe Cel-ce-Este, dar nu știu cine sunt,
Că dacă-al meu e jarul, posed sau nu, văpaia?

De-o ființă humii? Dar crinul nu-i la fel?
Aripile de vultur nu tot din lut sunt toarse?
Cum poate infinitul ucenici-n inel,
Sau cum să spui iubirii că flacăra-i fu arsă?

Același duh de jertfă și-n sâmbure și-n ou.
Din trestii goale – cântec, la nai nu ești tu n-ai-ul?
Că dragostea se țese cu fir de aur nou,
Când curios sărutul se-ntreabă ce-o fi raiul.

Filosofala piatră? S-o caute nebunii!
Eu când te am în brațe, zvârl pân’ la cer lăstunii!

PSALM CU ȘARPE-N SPUS DE CRUCE

Tags

, , ,

images

– ”Mă mai iubești tu, Chefa?” – Vrei oare să-mi arăți
Că ești la fel de singur, chiar dacă mergi pe apă?
Te-a luat din ceruri frigul, dospind singurătăți,
Dacă-l ascunzi trădează; din ochii triști îți scapă

În loc ca să mă mustri c-am fost frământ de frici,
Priveşti in mine marea cu iadu-n zvârcolire.
Mi-e lutul slab din care faci cuib de rândunici,
Doar numele-i din piatră zidit, chemând zidire.

Crezi c-am uitat cocoșii spărgându-mă-n ferești?
La ce folos voința, când dintru miez te nărui?
Cu câtă gelozie, Stăpâne, mă iubești?!
Urcași pe lemnul-șarpe, că-n fabula cu măru-i

Lipsește din morală nu plusul ispitirii,
Ci că n-ai vrut cu altul să mă împarți Iubirii!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 329 other followers