ARIPILE CRINULUI

Poate Copilul
să fi fost mai înalt decât crinul,
să zicem cu-o șchioapă.

În fața lui se opri
cu o cană de apă:
”Prostuțule,
de ce nu mi-ai spus că ți-e sete?
Ce ar fi fost
de nu te-aș fi văzut
cu ciocu-nsetat
întins către soare?
De ce n-ai îndrăznit?
Suntem vecini
și vreme-ași fi avut destulă
ca să-ți învăț aripile tale mici
cum să te înalțe-n zbor
de verde libelulă,
măcar până la primul izvor.
Tu n-ai visat vreodată oare
cum frunza către aripă te doare?