ORHIDEEA

– Tu cine ești
de vrei să-mi dai
povață de noroc?
m-a întrebat în seară orhideea
ce încerca să-și scrie
cu primul ei boboc,
poemul rar și ne-ndrăznit
lumirilor vreodată.

– Sunt singurul care-am iubit
(mi-e martor cerul,
dator la împrumut)
cea mai frumoasă fată,
de la primul
până la ultimul sărut.

…și-apoi
freamătul meu a tăcut.

Orhideea
cu buze-ntredeschise,
ca la primul sărut,
cu numele ei deja înflorise.