Foto: Biblia de la Bucuresti (Biblia lui Serban Cantacuzino – 1688)
Vorbim
cum ne-a-nvățat mama a spune
lucrurilor din jurul nostru –
jumătate pământ, jumătate minune.
E o limbă aprins de curioasă,
pentru unii,
că ne-nțelege și apa și ascuțișul de coasă
al lunii,
muntele și luminișul de la știubeu;
vorbim atât de omenește
că uneori Dumnezeu,
sub umbra cuvintelor noastre,
se odihnește.
Vorbim ce suntem și suntem ce vorbim,
sorbim din ulcică și vin și lumină,
Cuvântul când ne cheamă la Cină.
Substantivele noastre-s amare;
nu au declinare
nici de venit, nici de dus,
ci numai orizontul de sus –
taboric urcuș de Vinere Mare.
N-avem tâlmaci
în această prisacă și Vale a Plângerii;
chiar îngerii,
omeneasca vrând s-o deprindă,
merg la gramatica noastră din ghindă,
iar veacul
din duhul pietrei ce nu se schimbă
răspunde plevei ce-o vântură vântul
Oamenii ăștia s-au născut din limbă,
că înaintea lor,
Întru-nceput,
le-a fost Cuvântul.
strainisicalatori said:
La Multi Ani! Binecuvantarea Domnului sa va insoteasca. Amin
dumitruichim said:
Mulțumesc lui Străiniși călători pt. vizită și binecuvântări!
Ioan C. said:
Foarte faină poezia!
dumitruichim said:
Mulțumesc frumos domnule Ioan C. pt. vizită și apreciere
Dianette said:
“Vorbim ce suntem și suntem ce vorbim,
sorbim din ulcică și vin și lumină,
Cuvântul când ne cheamă la Cină.”
Atat si… nimic mai mult… (sper ca talentul si devotamentul… va sunt recunoscute… pe deplin, in tara muma…)
dumitruichim said:
mulțumesc mult pt. comentariu. Nu, nu sunt recunoscut în România…Nu am fost comunist, iar acum nu am suficienți bani să-mi fac reclamă…
ecoarta said:
Foarte frumoasă poezie, cum numai un mare iubitor de limbă românească şi un suflet sensibil poate scrie!
dumitruichim said:
mulțumesc pt. vizită și alesul comentariu
Pingback: ODĂ LIMBII ROMÂNE | mai multe...despre...
Pingback: Frumusețea activă a patriei | motivepentrucondei
munteanioan said:
Reblogged this on Cronopedia.
Mara said:
Poetul Dumitru Ichim se adapa la altarul zeilor. Prin stihul sau acestia coboara printre noi pamantenii pe aripa dorului picurandu-ne in suflete nectar, ambrozie si mirna.
Citind poeziile lui D Ichim noptile noastre dobindesc sori si migdali infloriti ne insotesc calatoria..
Fara indoiala, Literatura Romana isi va intregi patrimoniul universalitatii deschizand larg portile acestui poet de geniu. Criticii literari din Bucuresti or fi auzit de poetul Dumitru Ichim?
dumitruichim said:
Mulțumesc din suflet, Mara, pentru cuvinte atât de frumoase!
PS
Locuiesc în Canada și cei din România nu cred că or fi auzit de mine.
einuzau said:
Pentru această minunată poezie, vă mult prea mulțumim, domnule Ichim!
dumitruichim said:
Si eu sunt f. fericit găsind cititori de calitate! Mulțumesc!
dumitruichim said:
Eu vă mulțumesc, dragii mei!