• About
    • LA VAMA A DOUA, CU YOHO

dumitruichim

~ Just another WordPress.com site

Tag Archives: 2025

SERBAREA DE CRĂCIUN

24 Wednesday Dec 2025

Posted by dumitruichim in Uncategorized

≈ Leave a comment

Tags

2025, blog, lifestyle, romania, viața

SERBAREA DE CRĂCIUN


NICI NU ȘTIU CUM MĂ MAI CHEAMĂ


De Crăciun, la fiecare

păpușică, fac scrisoare.

Nu vă râdeți: Ce scofală!

Tare-i greu de nu ai școală


Moșului, ce să le-aducă,

de-atât scris parcă-s năucă;

și sunt bună, doar li-s mamă,

nici nu știu cum mă mai cheamă.

Doar vulpoiu-mi amintește

și pe sub mustăți zâmbește:

”Irină, scumpă Irină,

( Ah, uitam el e Costachi)

zi-i s-oprească la Kentucky,

de Crăciun vreau o găină.


MOȘ CRĂCIUN, ADU-MI UN TUN


Zică lumea ce-o să zică,

nici că-mi pasă. Eu-s Petrică,

un voinic cum altul nu-i.

Mama-ntreabă: ”Ce să-i spui

Moșului? Ce vrei să-ți scoată –

jucărie preferată?”

I-am răspuns măicuții mele:

”Nu-s un țânc – de bombonele,

covrigei și caramele!

Un pistol, mai meargă, meargă|

Ba nu, doar cei mici aleargă

cu pistoale! Și ce puști?

Nici măcar muște să-mpuști!

Mie? Zi-i lui Moș Crăciun

să-mi aducă, bre, un tun!

Când oi face: bum, bum, bum!

Nimeni să nu-mi stea în drum!

Cere-i asta, pe hârtie.

Dacă-i bal, păi bal să fie!




ADĂ-MI, MOȘ CRĂCIUN, O OAIE


Ela plânge: Vai și vai!

Trei păpuși au guturai,

aproape de-o săptămână,

că nu au ciorapi de lână.


I-ha! I-ha! – un măgar.

Vai, nici el n-are fular!

Zebra și-a pierdut flanela…

Cum să împletească Ela


pentru toți – lucru de mână?

Și de unde-atâta lână?

”Știi ce? Moșului, mamaie

scrie-i să ne-aducă-o oaie!”


Dumitru Ichim

Kitchener, Ontario


MERRY CHRISTMAS


Numai ce-am venit de-acasă

și-n engleză avui spor

că spun, toți să înțeleagă,

Merry Christmas tuturor!


CRIZĂ FINANCIARĂ


O pereche doar de blugi ?!!

Moș Crăciune, ce-ai pățit?

Oare-atât te-o fi vrăjit

cartea despre Mr.Scrooge?


FLORILE DALBE


Îngerul urcând la stână,

Florile dalbe,

I-a-nflorit toiagu-n mână,

Florile dalbe,

Izvor lin atins de lună,

Florile dalbe,

Floare-n cruce-a veste bună,

Florile dalbe.


”Hai, să coborîm că jos,

Florile dalbe,

Astăzi s-a născut Hristos,

Florile dalbe,

Pentru voi și tot poporul,

Florile dalbe,

Iisus Mântuitorul,

Florile dalbe.”


…și cum coborau din stână

Florile dalbe

Le-a-nflorit fluieru-n mână

Florile dalbe.


Dumitru Ichim

Kitchener, Ontario


COLIND


Era liniște aseară

că-auzeai cum ninge-afară…


Oare îngerii de sus,

după Maica Domnului,

repetau lui Iisus,

lin, colindul somnului?


Era liniște aseară

că-auzeai cum ninge-afară…


Dumitru Ichim

Kitchener, Ontario





CRĂCIUN PENTRU PĂPUȘICA MEA


”Criza asta, bat-o vina,

dând din cap, zice Cristina,

(A, nu știți? E cea din pluș,

cum n-am alta-ntre păpuși.)

pe toți strânge rău la ușă,

mai ales când ești păpușă.

Că și eu, credeți ce spun?

îl aștept pe Moș Crăciun.”


Și-a-nceput, pe rând, să-mi zică

tot ce-ar vrea o păpușică,

plus brăduț pentru Grivei.

” Este tot, o-ntreb, ce vrei?”

” Cam destul, bugetu-i drastic.

Bradul poate fi din plastic.”

Și ce scump făcu din ochi!

Ptiu! Nu fie de deochi!




URARE DE CRĂCIUN


Ca la orișice serbare

vă aduc și eu urare,

tuturor ca să vă spun:

La mulți ani sfântul Crăciun,

masa plină de bucate,

bucurii și sănătate

și colindul de-altădată:

”O, ce veste minunată…!”


PRIMIȚI CU COLINDATUL ?


De la poartă până-n tindă,

îngerii din cer colindă;

și-alte cete umplu satul:

Mai primiți cu colindatul?


MOȘ CRĂCIUN OR MOȘ GERILĂ?


Pe bunicul meu Vintilă,

(când își berberea cu briciul

barba albă de săpun),

întrebai de Moș Gerilă.

”Păi era și Moș Crăciun,

însă și-a pierdut serviciul.

Vrând, nevrând și mai în silă

ne-am trezit cu Moș Gerilă

ce-l făcuse din zăpadă

ștrengărimea de pe stradă.

Cam în jur de Anul Nou

țurțuri ne-aducea cadou.

Deci Gerilă iubind gerul

ne oprea caloriferul.

Frig în casă ca în barnă,

iar de ”Sărbători de iarnă” –

generos ca niciodată:

”Mai doriți o înghețată?”


SLAVĂ ÎNTRU CEI DE SUS


Slavă întru cei de sus,

astăzi s-a născut Iisus,

și cu îngerii vă spun:

La mulți sfântul Crăciun!

CÂNTĂ CEATA ÎNGEREASCĂ


Cântă ceata îngerească

sfânt colindul, rar și lin,

Hristos, să ne mântuiască,

astăzi s-a născut. Amin.



PROFESOARA DE FRANCEZĂ


Ela mamii, floare rară,

vrea să fie profesoară!

Sfat i-a dat și coafeza:

” Nu câștigi mult cu franceza”,

însă Ela: ”Ha, ha,ha!,

nu-mi schimb gândul: voila!”

– Vorbește cu Moș Crăciun

ce crede de sfat: e bun?

– Bine zici, când o să vie

( cum franceză el nu știe)

îl voi întreba: Știi ce?

Moș Crăciun – parlez francais?

Jenat m-o lăsa în pace

să-mi aleg din sac ce-mi place.


DOCTORIȚA


Draga tatii Victoriță

vrea să fie doctoriță.

Dintr-o sfoară și un dop

și-a făcut un stetoscop.

Păpușicile ei multe

stau rând să le consulte.

”Scoate limba, măi Grivei!”,

țipă la cățelul ei,

dar acesta javră rea,

s-a ascuns sub canapea.

Motanul fugind de hap,

țuști! de frică în dulap.


Aseară îmi spune grav:

”Moș Crăciun cred că-i bolnav.

Prea e roșu în obraz

și-mi miroase a necaz;

când ni-i vremea mai drăguță,

să ne lase de căruță.

Tată, ești sau nu atent?

Il vreau musai pacient.”



DUMITRU ICHIM

Kitchener, Ontario


SCRISOARE LUI MOȘ CRĂCIUN


Am crescut, fetiță mare!

Singură-ți trimit scrisoare,

că-nainte după cât știi,

tot pe altul l-am ales,

dar scriind ca talpa gâștii,

ce-am cerut n-ai înțeles.


Moș Crăciun, eu sunt Irina,

și-s frumoasă ca lumina.

De cuminte-s foc, cuminte,

mama nici n-are cuvinte,

că-i spunea și lui Costache

nu cumva să mă deoache!


Mi-ai adus acum un an

un cățel de porțelan.

Stă ca prostu’ , ca de piatră;

habar n-are cum se latră.

De aceea eu îți scriu

să-mi aduci unul ce-i viu,

să mă joc de cum se scoală

până când mă duc la școală.

Atceva? Nimic – și tac!

Vezi, să nu mi-l bagi în sac,

ci să-l ții numai la piept.

Vreau un cățeluș deștept,

nu o javră de molton.

Înțelegi? Dă-mi telefon!


NEDUMERIRE


După câte am făcut

și le recunosc ca vină,

vrei, nu vrei, m-am consolat,

Moș Crăciun n-o să mai vină.


Dimineața, brad frumos –

ciocolate, globulețe,

jucării și-un ursuleț…

Ce să spui, o frumusețe!


Cum de totuși a venit,

când i-ai scris, totu-n cerneală,

câte rele am făcut,

făr’ să vreau, doar din greșeală?


Mama, îmi zâmbește-așa,

ca și cum ceva cunoaște:

”Poșta iar s-o fi-ncurcat

și-o s-ajungă-n Nord de Paște!”







AȘ DORI O SURIOARĂ


Moș Crăciun pentru la noapte

ți-am lăsat cafea cu lapte,

lângă cozonac cu mac

prăjituri de care-ți plac

și un cec, să nu te-amân,

pentru cerbi să cumperi fân.


Și-am mai pus și pentru barză

sărmăluțe-n foi de varză.

Măi, ce-o rog ! Nu-i prima oară,

să-mi aducă-o surioară,

dar cititu-i dă de furcă,

adresa mereu ne-o-ncurcă.

Moș Crăciun, fii om ales:

Dă-i și ei un G.P.S. !



MOȘ CRĂCIUN CĂTRE PĂRINȚI


Lume multă, lume multă,

toți vorbesc, nimeni n-ascultă.

Știi ce, doamnă-nvățătoare

ași propune la serbare?

Să le spuneți fără jenă:

”Hai urcați,bre,toți pe scenă!”


Și când vine Moș Crăciun,

să mi-i frece cu săpun,

întrebând clar pe părinți:

”Ia, să văd, ați fost cuminți?”,

iar în șoaptă (cum,nu știi?):

”Ascultați voi de copii?”


POȘTA CANADIANĂ


Cum oi fi nici eu nu știu

că la toate-ajung târziu.

Vezi, așa de mititică,

da-s în felul meu mămică.

Am acasă (n-ați aflat?)

trei păpuși de măritat.

Ba mi-e foame, ba mi-e sete…

Casă grea când ai trei fete!

Plec, aproape sunt de ușă,

hop, mă strigă o păpușă:

”Nu uita motanul Jim,

Ia-i mâncare de regim;

și-apoi vezi în calendar –

Flafi la veterinar.”

Cum să mă împart nu știu,

să nu fiu iarăși târziu.


Mama, cum e șugubeață,

sfat mi-a dat azi dimineață:

”Nu lucra pe rupte Ană,

ca poșta canadiană.

Ți-amintești de Paști cu plicul:

”Crăciun fericit! Bunicul.”


Dumitru Ichim

Kitchener, Ontario



SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ?


Ne-a trimis felicitare

baba Rada din Găiești:

”Sărbătorile de iarnă

să vă fie ca-n povești!”

– Mamă, oare baba Rada

n-a aflat că în Canada

vreo opt luni de iarnă îs

și ne mai și ia în râs?

Pe-aici oamenii își spun:

”La mulți ani pentru Crăciun!”

și-auzim colindători:

”Mulți ani – Sfinte Sărbători!”

– Nu fi rea, dragă copilă!

Când ne-a scris n-avea nici foc;

supraintendent la bloc

are tot pe… Moș Gerilă!


NECAZUL LUI MOȘ CRĂCIUN


Ano, nu știu cum să-ți spun

necazul lui Moș Crăciun;

Anu-acesta-i mai sărac,

n-o să aibă multe-n sac.

Sania i s-a-nvechit –

o avere-a cheltuit,

meșterii din atelier

au urcat prețul la cer.

Ce să zic de criza asta?

Peste toți a dat năpasta.

Ana-i gata, dar nu plânge

și pe mama-n brațe strânge:

”Nu-i nimica, lasă, lasă,

cu sau fără brad în casă

Crăciunu-i cel mai frumos,

s-a născut Iisus Hristos!

Ce-ar fi să-l chemăm la masă?

Am cânta cu toții roată:

O, ce veste minunată…!”


LEGEA CIRCULAȚIEI


”Nu conduci, dacă-ai băut!

Este lege și-i știut.”

De-aceea lui Moș Crăciun

lapte cald la geam îi pun.


”Așa e!”, zise mămica,

aranjându-mi păturica :

”Nu conduci, dacă-ai băut!

Este lege și-i știut!”


Din toți prima m-am trezit

să văd Moșu’ de-a venit.

Și-a adus de toate, tiii…!

Fel de fel de jucării!


Cum le-o fi cărat azi noapte?

Făcu-i bine să-i las lapte.

De sub brad, pisica hoață

se tot linge pe mustață.


Toarce, fără să-aibe fus.

O întreb: ”Ce ți-a adus?”

Da-i tristă,deoarece

n-a primit un șoarece.





TELEFON LUI MOȘ CRĂCIUN


Moș Crăciun în miez de noapte

va veni tiptil și-n șoapte

o să-ntrebe pe părinți:

”Oare-am fost, sau nu cuminți,

buni la școală și de treabă?”,

cum de obicei se-ntreabă.

Dragă mamă, dragă tată

să nu-i spuneți: ”Niciodată!”,

ci așa.. ”din când în când,

poate n-a fost chiar la rând.”

Cât mai mult goliți-i sacul,

că-i bătrân și el săracul,

și-apoi drumu-i tare greu…

Nu cumva mă dați de gol,

sau mai bine îl sun eu

dimineață când mă scol.


CADOU PENTRU CĂȚEL


Un Crăciun ca niciodată!

Jucării și ciocolată!

Și sub brad, păi ce nu este?

Tot ce vrei ca în poveste.


Nelu gânditor observă,

și cu-n glas de te usucă:

Păi e drept Moșu’ s-aducă

lui Azor doar o conservă?


MOȘ CRĂCIUN E ȘI DENTIST?


Lenuța e supărată,

cum să zic, cum să vă spun,

că în pomul de Crăciun –

cam … puțină ciocolată!


Globulețe, jucării…

Tot ce-ncântă pe copii!

Și deși nu are toane

caută, dar nu-s bomboane.

Și la fel, Andrei e trist.

Mama spune: – ”Ați fost cuminți,

dar nu-s bune pentru dinți!”

Râde-Andrei în gura mare:

”Criza asta, nu-i mirare –

Moș Crăciun că-i și dentist!”



CRĂCIUN AMERICAN


Toți copiii cer și cer!

Bre! Și luna de pe cer!

Chiar vestitul ”Toy R Us”

nu mai poate ține pas.


– Moș Crăciune, eu-s mai mare,

deci și înțelegătoare;

Cum să duci la toți de toate

fără să te frângi de spate?

Uite, ce-aș propune eu:

Să nu-ți fie-atât de greu,

aș voi, dar nu am față

a-ndrăzni să-ți dau povață,

nici să te jignesc, mi-e frică:

Tot ce-ți cer e o nimică!

– Haide, spune dragă Lisa!

– De n-ai Master Card, dă-mi Visa!



Dumitru Ichim

Kitchener, Ontario



ARE MOȘ CRĂCIUN MOBIL?


Timi cel mai bun copil,

nu ca să se afle-n treabă,

ci-aproape plângând mă-ntreabă:

”Moș Crăciun are mobil?”


”Păi, de ce?” îi zic mirat.

De răspuns mă cam intrig:

”Și-a uitat căciula-n pat,

iar în nord e tare frig!”


”Nu-i nimic”, zâmbește Nicu,

lasă că i-o dă bunicu’ .”


Dumitru Ichim

Kitchener, Ontario

ESEU: La nuntă în livada lirei. Un articol de: Lőrinczi Francisc-Mihai -Despre Dumitru Ichim- 22 Octombrie 2017

11 Saturday Jan 2025

Posted by dumitruichim in Uncategorized

≈ Leave a comment

Tags

2025, dezvoltare-personala, lifestyle, opinii, personal

ESEU: La nuntă în livada lirei

Un articol de: Lőrinczi Francisc-Mihai  Despre Dumitru ȚI?chim- 22 Octombrie 2017

Cu întâiul sărut pe huma rece, prin suflare divină, pământul a prins viață: Argilă ia în palmă şi-o subţie-n oglindă. Și umplând de atunci ulciorul cu cel mai bun vin din cât a dat vreodată strugur dulce-n vie cu Tine suntem nuntă (CCCXX), în vin zidindu-mi cerul prin patima zdrobirii. În cuget și ținută de altoi vrednic cuvântul prinde rădăcină în stâncă lirică: Tu știi că te iubesc1, așa se intitulează ultimul volum de poezie semnat de Dumitru Ichim, care cuprinde 150 de sonete. Mire și mireasă sub sărutul cuvântului: inelul veșniciei, din cer numai pe-altoiul se / Sfințește, precum apa ce stâncii o smulse Moise! Se cere să nu arunci năvodul în ape adânci, de n-ai simțit prin sânge Iubirea ca suveică. Iar exclamația este, fără tăgadă, limpede: Nu pomeni Iubirea de n-ai fost Niagară!

Această culegere impresionantă de sonete este un fagure liric cu gust edenic. Foșnirea cuvântului e alta: miroase a floare coasa, când spun cât mi-ești de dragă! Inelul mereu își cere-n­chisul. Durutul devine cântec. Tescuire până ce din tulbur must licoare limpede în cristaluri vălurește. Și ce val este iubirea care ne u(r)nește2 dincolo chiar de țărm de chihlimbare. Sonetul devine instrument de comunicare transmundan. Mirele dialoghează cu Mireasa, chemată în rai la sărbătoarea cireșilor înfloriți: ca-ntr-un cristal sonetul ne va-mpietri-n lumină!, dar e, în același timp, și o comunicare cu divinul: La-ntreaga-Ți poienire colibe strâmte-n praguri? / Ia-mi inima și fă-Ți-o palat cu stâlpi de faguri, „m-ai zămislit fără sfârșit după dorința Ta ş…ţ acest ulcior fragil Tu iar şi iarăşi îl goleşti/ şi iar şi iarăşi cu viaţă îl umpli ochi,/ şi vârste trec şi pururi torni/ şi loc ai încă să tot umpli”3. Povățuirea e augustină: Când dragostea-i cât cerul, nu-i loc pentru păcate: Iubiți, și-n bucurie făceți-le pe toate!, și invitația e spre curaj: „să furi raiul cu ajutorul cuvântului”4: Că dragostea nu-i buchea, uscându-se-n Scriptură,/ Ci e tâlharul care pe Dumnezeu Îl fură!

Dacă în volumele anterioare de poezii scriitorul oferea o hartă explicită, toponimele erau din cele mai diverse spații, de la cel oriental-mediteranean, euro-asiatic ori american în ale căror maluri își săpa cuvântul, în prezentul volum de sonete localizarea este una de sorginte spirituală, un spațiu nelimitat.

Volumul de sonete este o încântătoare poveste de dragoste dintre mireasa plecată cu treburi în rai și mirele rămas în stup ca să aibă grijă de fagure. O talasoterapie spirituală de înaltă ținută, omul în barcă cu Dumnezeu tăifăsuind despre iubire, o nuntă a cuvintelor încununate în sonet. Din plânsul cuvântului, ca mustul dulce care curge după tescuirea boabelor de strugure, poemele se dezbracă de pleavă și rămân doar bob curat: „simbolul absolut e bobul care trebuie să moară ca să devină pâine și să dea viață. Imaginea supremă a lui Iisus, care se regăsește și în simbolistica spicului, văzut «paharnic al lui Dumnezeu», este cea a nunții ce unește sufletul omului cu suflarea divină”5: „Putea-vei să-ncepi nunta fără de mine oare,/ Tu, care ai pus lumină în cuib la fiecare?” Sonetele „încununează perfect strădania poetului de a turna aurul în forma prețioasă a sonetului”6, sunt un efort de translatare a durerii în fagurii lirismului: numai-n suferință simți raiului aroma. Să ne amintim doar două nume celebre de poeți care au ajuns la o finețe lirică absolută, aducând un prinos soției, miresei dorite de cer, Vasile Voiculescu și Rabindranath Tagore. Primul a scris „Ultimele sonete închipuite în traducere imaginară”, o realizare remarcabilă, un volum scris după moartea soției, Maria, poetul după decesul acesteia hotărând, poate din asceză ori penitență, să nu mai facă niciodată focul în odaia în care locuia. Rabindranath Tagore scrie celebrul volum de versuri, „Gitanjali”, jertfa lirică, după moartea soției, Mrinalini.

Aceste bijuterii lirice, asemenea poemelor maeștrilor persani, dintre care trei sunt po­meniți de scriitor în versuri, Rumi, Saadi și Khayyam, stau mărturie pentru talentul poetic al lui Dumitru Ichim, care suie versantul abrupt al adâncimilor noastre și șlefuiește sonete de ­înaltă ținută artistică. Spiralele de aur ale sufletului au secțiuni nebănuite, au alte coordonate: Că dragostea nu-n buche, ci-n nențeles te doare,/ Când Dumnezeu întreabă: Mă mai iubești tu, oare?

Strigătul de iubire răbufnește ca mireasma florii ce umple cu pocaluri de mister tot raiul, o confirmare suprarealistă, cu temeritatea nelimitelor unui Dalí liric: Că strig a patra oară: Cât Te iubesc, Părinte! Este o idee teologică originală pe care o asemui aceleia a lui Vasile Voiculescu: „Eu, a patra-Ți ipostază, țip din ruine,/ Cine, Doamne, mă va pune la loc, cine?7” Inima devine loc central și tainic spre care se îndreaptă poetul și nădăjduitoare potecă spre divin, cu credința nestrămutată în cuvântul înviat: De n-ar fi răsuflarea din mersul Tău pe ape,/ Mi s-ar usca și iarba crescută din peniță.

Un scriitor original, Dumitru Ichim, este „tipul creator, omul care are idei și pune pe alții în starea de a produce idei”8. Volumul de sonete Tu știi că te iubesc se dorește a fi o prelungire a Ultimelor sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere ima­ginară de V. Voiculescu, scrise de poetul de la Pârscov de la CLV, acolo unde terminase Shakespeare, iar Dumitru Ichim scrie aceste 150 de sonete numerotându-le de la 245. Dacă Mihail Șișkin, celebrul scriitor rus, a aurit cuvântul, încât a devenit o liră; într-un cadru sculptural o picătură de apă ce lovește o pagină de carte transformă litera U într-o liră, atunci poetul Dumitru Ichim este cel care pune liră fiecărui cuvânt și îl învrednicește cu arta de a cânta, ca mustul în bobul de strugure.

Dacă vrei să asculți marea, pui o scoică la ureche, dacă vrei să fii părtaș la un regal liric, te duci la nunta poeziei ca să adulmeci mireas(m)a cuvântului, să simți cum ți se dezvelește, cum îți cântă talazurile mării în cochilie. Și asculți acordurile lirice în orchestra unei livezi înmiresmate, șoaptele cuvântului în nuntire. Lăsați-vă legănați de sonetele poetului Dumitru Ichim și veți simți, măcar o clipă, dulceața strugurelui care clintește, licoarea bobului îndumnezeit, într-o (în)cântare a încântărilor.

Note:

1 Dumitru Ichim, Tu știi că te iubesc,150 de sonete prefațate și ilustrate de Savatie Baștovoi, Editura Cathisma, București, 2016.

2 Pr. Constantin Necula, Iubirea care ne urnește, Editura Agnos, Sibiu, 2010.

3 Rabindranath Tagore (2000), Gitanjali, jertfa lirică, Editura Polirom, Iaşi, pag. 19.

4 Olimpiu Nușfelean, Să furi raiul cu ajutorul cuvântului, Eseuri, Editura Charmides, Bistrița, 2014, p. 145.

5 Maria Daniela Pănăzan, Poezia lui Dumitru Ichim. Eseu monografic, Editura CronoLogia, Sibiu, 2017, p. 122.

6 Daniela Șontică, Tu știi că te iubesc o carte scrisă de Dumitru Ichim, în http://www.observatorul.com/Default.asp?actionâarticleviewdetail&idâ16752, accesat azi, 24 august 2017.

7 Vasile Voiculescu, Poezii, De profundis, volumul II, p. 172, Editura Minerva, București, 1983.

8 Eugen Simion, Timpul retrăirii, timpul mărturisirii, Jurnal parizian, Editura Univers Encicloped

Recent Posts

  • Scriitoarea Maria-Daniela Pănăzan despre lansarea de carte a lui Dumitru Ichim la IAȘI
  • poezii de Crciun
  • SERBAREA DE CRĂCIUN
  • UN COLIND PÂNĂ LA PIND
  • COLIND DE FLĂCĂU CARE-I PUS PE UN GÂND RĂU

Archives

  • December 2025
  • April 2025
  • January 2025
  • December 2024
  • October 2024
  • September 2024
  • November 2020
  • January 2018
  • April 2017
  • December 2016
  • November 2016
  • October 2016
  • September 2016
  • August 2016
  • July 2016
  • June 2016
  • May 2016
  • April 2016
  • March 2016
  • February 2016
  • January 2016
  • December 2015
  • November 2015
  • October 2015
  • September 2015
  • August 2015
  • July 2015
  • June 2015
  • May 2015
  • April 2015
  • March 2015
  • February 2015
  • January 2015
  • December 2014
  • November 2014
  • October 2014
  • September 2014
  • August 2014
  • July 2014
  • June 2014
  • May 2014
  • April 2014
  • March 2014
  • February 2014
  • January 2014
  • December 2013
  • November 2013
  • October 2013
  • September 2013
  • August 2013
  • July 2013
  • June 2013
  • May 2013
  • April 2013
  • March 2013
  • February 2013
  • January 2013
  • December 2012
  • November 2012
  • October 2012
  • September 2012
  • August 2012
  • July 2012
  • May 2012
  • April 2012
  • March 2012
  • February 2012
  • December 2011
  • November 2011
  • October 2011
  • September 2011
  • August 2011

Categories

  • Carte
  • Crăciun
  • English
  • Florica Batu Ichim
  • Fragment de roman
  • Haiku
  • Poezii
  • Proză
  • Recenzie
  • SERBAREA DE CRĂCIUN
  • Uncategorized

Meta

  • Create account
  • Log in
  • Entries feed
  • Comments feed
  • WordPress.com

Create a free website or blog at WordPress.com.

Privacy & Cookies: This site uses cookies. By continuing to use this website, you agree to their use.
To find out more, including how to control cookies, see here: Cookie Policy
  • Subscribe Subscribed
    • dumitruichim
    • Join 416 other subscribers
    • Already have a WordPress.com account? Log in now.
    • dumitruichim
    • Subscribe Subscribed
    • Sign up
    • Log in
    • Report this content
    • View site in Reader
    • Manage subscriptions
    • Collapse this bar
 

Loading Comments...